Dezbateri privind învățământul profesional

În 2015, OMV Petrom a organizat primul grup de lucru în care participanții au identificat și prioritizat nevoi și probleme ale sistemului educațional profesional și tehnic. Discuțiile au pornit chiar de la rezultatul studiilor de percepție derulate în același an, în care am analizat piața muncii și percepția românilor față de meseriași. În urma dezbaterilor, problemele identificate au făcut referire la:

Finanțarea învățământului profesional

Atelierul de lucru desfășurat în luna mai 2017, organizat în parteneriat cu Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT), a avut ca temă principală finanțarea școlilor profesionale si liceelor tehnologice, pentru ca România să beneficieze de meseriași bine pregătiți pentru piața muncii.

S-au avut în vedere rolurile a 3 actori principali - agenții economici, Ministerul Educației Naționale, Unitățile Administrativ Teritoriale - și principalele teme discutate au făcut referire la:

Realizarea unei analize a pieței muncii și economiei locale, pentru a redefini modul de înființare a claselor în funcție de nevoile locale, cu scopul de a eficientiza cheltuielile alocate învățământului profesional

Stabilirea unui set de criterii de performanță a școlilor și finanțare în funcție de atingerea obiectivelor

Asigurarea unei finanțări de 6% din PIB pentru educație

Finanțarea de bază să acopere costurile cu transportul, cazarea și masa elevilor în situația în care aceștia nu sunt din aceeași localitate cu școala

Cooperare instituțională – Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Comisia de Prognoză, Institutul Național de Statistică – pentru analiza pieței meseriașilor și pentru identificarea unor proiecte comune de investiții.

Unitățile Administrativ Teritoriale să fie co-finanțatori și să atragă fonduri pentru proiecte de investiții

În cazul în care autoritățile locale nu dispun de buget suficient, costurile să fie acoperite de autoritățile județene.

Agenții economici locali să contribuie la pregătirea profesională și la specializarea profesorilor în ceea ce privește tehnologiile avansate

La dezbatere au participat peste 30 de reprezentanți din partea agenților economici, autorităților și asociațiilor interesate de îmbunătățirea sistemului de învățământ profesional din România:

Administrația Prezidențială, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Ambasada Austriei în România, Camera de Comerț Româno-Germană, Primăria Municipiului Constanța

Bitdefender, Engie, Aerostar, Schaeffler, Vard, World Bank, ArcelorMittal, City Grill, Holzindustrie Schweighofer, Marquardt SCS, Lingemann Beschaffungssysteme, OMV Petrom

Profesionale și educaționale: agenția de muncă temporară, Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții, Uniunea Generală a Industriașilor din România, INACO, Centrul pentru Politici Educaționale

Calitatea profesorilor, a teoriei și a practicii

În cadrul atelierului de lucru ce a avut loc în luna mai 2016, temele de discuție au fost calitatea teoriei și a practicii în școlile profesionale și liceele tehnologice din România și soluții pentru pregătirea și motivarea profesorilor. Participanții au definit și aprofundat problemele identificate în cadrul primului atelier de lucru, au analizat impactul acestora, au prioritizat soluții și au determinat responsabili pentru implementarea lor.

Principalele probleme dezbătute și top 3 soluții identificate au fost:

Asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru învățământul profesional

1.Utilizarea infrastructurii agenților economici pentru pregătirea la locul muncii

2.Crearea de centre de formare regionale

3.Dotarea și amenajarea laboratoarelor existente cu participarea agenților economici

Îmbunătățirea curriculei și asigurarea calității procesului educațional

1.Modificarea conținutului curriculei cu accent pe practică și adaptarea la tehnologie

2.Analiza metodelor de bună practică privind învățământul profesional până în prezent și setarea unor standarde de calitate pentru toate școlile profesionale și a unor criterii pentru agenții economici implicați

3.Formarea de atitudini și competențe de bază pentru elevi (competențe transversale: inteligență emoțională, curiozitate etc.)

Îmbunătățirea componentei practice a educației profesionale

1.Oferirea unor facilități fiscale pentru agenții economici care iau elevi în practică

2.Implementarea unor proiecte care să vizeze asigurarea unor condiții normale de practică

3.Crearea unui mediu necesar pentru învățarea la locul de muncă

Ce putem face pentru a avea profesori bine pregătiți și motivați?

Formarea inițială a cadrelor didactice

1.Selecţia şi recrutarea cadrelor didactice și a tutorilor conform profilului cadru

2.Asigurarea resurselor financiare, instrumentelor, dotărilor materiale didactice necesare unui act didactic de calitate

3.Crearea unui program de formare iniţială în sistem dual pentru profesorii din învăţământul profesional și pentru tutorii de practică

Formarea continuă a cadrelor didactice și a tutorilor

1.Crearea unui programe de formare pentru tutorii de practică (pedagogie și transfer competențe)

2.Introducerea unui stagiu anual de practică obligatoriu pentru cadrele didactice care asigură formarea teoretică

3.Oportunități de obținere a celei de-a doua (a treia) specializare pentru cadrele didactice

Atragerea de specialiști din alte medii să predea în școlile profesionale

1.Încheierea unor parteneriate între sectoarele public – privat, cu posibilitatea ca experți din partea agenților economici să predea elevilor în cadrul școlii

2.Plata diferențiată pentru cadrele didactice din învățământul profesional și tehnic (față de învățământul teoretic), împreună cu un pachet motivațional

3.Dotarea modernă a atelierelor de practică din școli

La dezbatere au participat peste 30 de reprezentanți din partea agenților economici, autorităților și asociațiilor interesate de îmbunătățirea sistemului de învățământ profesional din România:

Administrația Prezidențială, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic

Dacia, Kaufland România, Continental, Braiconf, Ana Hotels, Bitdefender, HeidelbergCement România, ArcelorMittal, PWC și OMV Petrom

Teach for Romania, Concordia, Coaliția pentru Educație, World Vision Romania

Școala Profesională Kronstadt, Liceul Tehnologic Auto Craiova, Liceul Tehnologic Voievodul Mircea-Târgoviște, Liceul Astra Pitești

Asociația Bucătarilor si Cofetarilor Profesioniști

Institutul Național de Cercetare a Calității Vieții, Institutul de Științe ale Educației, Consiliul Elevilor

Nevoile învățământului profesional

În 2015, OMV Petrom a organizat primul grup de lucru în care participanții au identificat și prioritizat nevoi și probleme ale sistemului educațional profesional și tehnic. Discuțiile au pornit chiar de la rezultatul studiilor de percepție derulate în același an, în care am analizat piața muncii și percepția românilor față de meseriași.

În urma dezbaterilor, problemele identificate au făcut referire la:

Cum putem îmbunătăți calitatea educației profesionale: de la teorie la practică?

Școală

1.Lipsa spațiilor de practică și a dotărilor precare din instituțiile de învățământ

2.Orele de practică insuficiente

3.Distribuirea automată a elevilor către școlile profesionale

4.Dezinteresul și lipsa de motivație a profesorilor

5.Lipsa personalului calificat care coordonează orele de practică

6.Demotivarea elevilor în a se orienta către o meserie din cauza percepției sociale negative a meseriașilor în societatea românească

7.Dificultăți în a găsi un loc de muncă după terminarea studiilor

8.Lipsa de înțelegere a ceea ce presupune practicarea unei meserii și subestimarea nivelului de complexitate tehnică a anumitor specializări

Piața muncii

1.Inadaptarea proaspeților absolvenți la ceea ce presupune practicarea unei meserii

2.Lipsa de concordanță între meseriile predate în școli și cerințele pieței, ce determină o dificultate a angajatorilor de a găsi meseriași calificați în anumite domenii

3.Lipsa prognozei pe domeniile economice mari

4.Nivelul scăzut de educație generală și competențe tehnice ale meseriașilor

5.Așteptările financiare ale meseriașilor nu sunt susținute de nivelul lor real de pregătire

6.Migrația forței de muncă și gradul mare de fluctuație a angajaților meseriași

7.Reticența angajatorilor de a aloca suficiente resurse umane și tehnice pentru elevii veniți în practică

Meseriași

1.Certificarea profesională nu echivalează cu a avea competență într-o calificare

2.Lipsa unor programe viabile de formare, de calificare sau recalificare pentru meseriași

3.Lipsa de acreditare a multor formatori care pregătesc meseriașii în cursurile de calificare sau recalificare

4.Condiții de muncă precare ale celor care practică meseriile generează nemulțumire și abandon

Au participat la dezbateri: reprezentanți ai Departamentului Educaţie şi Cercetare din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Educației și Cercetării Științifice, Centrullui Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale ONG-uri naționale, companii care susțin învățământul profesional, dar și profesori, traineri specializați și lideri de opinie.

După evaluarea problemelor din învățământul profesional, am continuat cu identificarea unor soluții în cadrul următoarelor ateliere de lucru.